Bucătăria tradițională

Bucătăria românească este descrisă cel mai bine prin mâncărurile sale consistente, bogate în aromă, făcute din produse și ingrediente organice sănătoase, preparate în casă.

Cu doar 30 de ani în urmă, România făcea încă parte din blocul comunist ceea ce însemna că:

  • hipermarketurile, conceptul „fast food” și mâncărurile internaționale, cum ar fi pizza sau burgerii, erau necunoscute.
  • toate legumele, fructele și produsele noastre de origine animală erau 100% organice și naturale.
  • obiceiurile alimentare locale și bucătăria autentică românească au fost foarte bine conservate.

Deși lucrurile se schimbă încet astăzi, în zonele rurale puteți experimenta în continuare mâncarea tradițională românească, autentică și delicioasă și puteți observa sentimentul profund de apreciere și respect pe care îl au localnicii pentru pământul sau grădina din curte, animalele domestice și procesele naturale de cultivare.

De asemenea, veți fi surprinși să descoperiți că românii se numără printre cei mai ospitalieri și primitori oameni pe care îi veți întâlni vreodată! Mâncarea, gătitul și împărtășirea mesei cu prietenii, familia și oaspeții sunt un „ingredient” esențial în cultura românească și în viața de zi cu zi. 

 Introducere în bucătăria românească

Mâncarea românească se referă la înțelegerea rădăcinilor noastre agrare și la modul în care oamenii își planificau viața în jurul anotimpurilor agricole: însămânțare și plantare, arătură, recoltare, conservare și stocare pentru iarnă. Religia joacă, de asemenea, un rol important în obiceiurile alimentare ale românilor, deoarece calendarul creștin ortodox are numeroase cerințe de post care au influențat stilurile și felurile de mâncare sezoniere. Pentru a vă face o idee:

  • pe parcursul lunii mai-septembrie, majoritatea felurilor de mâncare se bazează pe legume și fructe proaspete din recolte sezoniere, consumate crude, în salate sau gătite ușor.
  • la sfârșitul verii – începutul toamnei, oamenii încep să se aprovizioneze pentru iarnă pregătind borcane cu gemuri și compoturi, zacuscă, bulion, brânză maturată și tot felul de legume murate, în special castraveți și varză.
  • Pe lângă sărbătorile mai mici din calendarul ortodox, în timpul anului există două perioade lungi de post, înainte de Paște și de Crăciun, când nu este permis consumul de produse de origine animală, astfel încât felurile de mâncare delicioase și creative pe bază de legume sau cereale devin nelipsite.
  • pe lângă legume, carnea (șuncă, salam, cârnați), lactatele (brânza, untul, iaurtul), ouăle și pâinea fac întotdeauna parte dintr-o masă tipic românească.

 Mâncăruri și soiuri regionale

Există diferențe culinare clare între cele 3 provincii istorice din Transilvania, Țara Românească și Moldova în ceea ce privește anumite feluri de mâncare, ingrediente sau stiluri de gătit, mărturie a geografiei lor unice și a influențelor istorice. Câteva exemple:

  • ciorba de salată cu omletă și șuncă, folosind untura de porc ca grăsime și rețetele cu aluat prăjit sunt populare în Transilvania.
  • fasolea batută este o delicatesă a Țării Românești, la fel ca și ciorba de perisoare, ciulama și legumele umplute și coapte.
  • pârjoalele și poalele-n brâu sau ciorba rădăuțeană se găsesc de obicei în Moldova.

Noi, românii, nu am pierde niciodată șansa de a pregăti o sărbătoare cu cele mai bune ingrediente de origine locală și să udăm totul cu vinuri românești și țuică de casă, pentru că ne place să mâncăm, să bem și să petrecem în jurul mesei!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *